Nematozii din genul Meloidogyne spp. sunt un grup de daunatori polifagi ce afecteaza radacinile a peste 5.500 de specii de planta gazda. Multitudinea de plante gazda le asigura succesul inmultirii si rata mare de supravietuire.
Principalele simptome
Simptomele vizibile caracteristice atacului nematozilor sunt reprezentate de umflaturile radacinilor – gale - zone hipertrofice aparute in urma reactiei de aparare a plantei si a diferitelor enzime secretate de nematozi.
Galele sunt albe la inceput, apoi, cu timpul, se maronesc treptat, acesta fiind un indiciu al prezentei nematozilor in radacinile afectate.
Forma, marimea si numarul galelor depind de speciile de nematozi si de marimea inoculului care ataca radacinile plantelor gazda.
De exemplu, galele produse de Meloidogyne hapla sunt mici si putine ca urmare a invadarii doar a meristemelor apiale ale radacinii principale, restul masei radiculare ramanand neafectata.
Galele produse de Meloidogyne arenaria sunt de marimea unei perle si afecteaza aproape toata radacina.
Din genul Meloidogyne, speciile Meloidogyne incognita si Meloidogyne javanica cauzeaza cele mai mari gale, ce pot acoperi intreaga radacina si, implicit, produc cele mai importante pagube culturilor afectate.
Prin efectuarea unei sectiuni transversale intr-o gala se poate pune in evidenta femela adulta, aceasta fiind si metoda de stabilire a diagnosticului de confirmare a parazitarii plantei de catre nematozi.
Formarea galelor si numarul lor mare afecteaza negativ functiile de absorbtie a apei si a nutrientilor de catre radacina, plantele afectate raman mici, frunzele devin clorotice si de multe ori se pot ofili in zilele calduroase. Uneori, pe partea inferioara a frunzelor pot aparea zone rosiatice din cauza productiei de antocianine.
Cele mai afectate frunze sunt cele bazale, ele fiind primele care se vor usca. Fructele plantelor afectate de nematozi raman mici si, implicit, productivitatea culturilor scade dramatic.
Impiedicarea absorbtiei normale a apei si a nutrientilor din cauza numeroaselor gale este una dintre pagubele directe provocate de parazitarea radacinilor de catre nematozi, insa de cele mai mule ori apar pagubele secundare cauzate de infectii cu patogeni de sol: Rhizoctonia solani, Verticilium spp., Fusarium spp., Ralstonia solanacearum, etc. Prin penetrarea radacinilor de catre larve sunt create porti facile de intrare a multor agenti patogeni ce vor provoca infectii si vor afecta si mai mult activitatea plantelor.
Ciclul biologic
Penetrarea si invadarea radacinilor plantelor sunt realizate de larvele aflate in stadiul II de dezvoltare, asa-numitele larve de invazie, atrase de exsudat si de alte componente secretate de radacina.
Dupa penetrarea tesuturilor superficiale ale radacinilor, larvele de nematozi migreaza prin spatiul intercelular spre vasele de transport, unde se vor stabili definitiv. In timpul hranirii, larvele de nematozi secreta niste enzime ce determina dezvoltarea gigantica a celulelor radiculare, aceste celule uriase reprezentand o parte a dietei lor.
Odata cu marirea umflaturilor radiculare, se maresc si larvele. Mai tarziu umflaturile inconjoara femela uriasa in forma de para. Aceasta femela poate produce pe tot parcursul vietii intre 300 si 3.000 de oua, care vor fi exsudate in afara radacinii intr-o matrice mucilaginoasa.
Ouale si larvele din sol pot fi transportate usor de la o planta la alta prin apa de irigare (larvele sunt extrem de mobile pe distante scurte in solurile umede) sau odata cu lucrarile solului (prasit, musuroire).
Cu un numar de 4-8 generatii pe an in sere/solarii (in conditii optime de umiditate a solului si temperatura de 27o C ), nivelul de infestare poate atinge pe parcursul unui sezon intre 100.000 si 200.000 de larve/kg sol, ceea ce duce la pierderi masive in culturile horticole.
Conditiile favorabile care cresc probabilitatea de aparitie si influenteaza severitatea infestarii sunt reprezentate de temperaturile ridicate ale solului (18-27o C), soluri usoare, nisipoase si cu umiditate ridicata constanta. Activitatea nematozilor este stopata la temperaturi mai mici de 5o C sau mai mari de 38o C.
De asemenea, densitatea inoculului initial din sol si alti factori stresanti pentru daunatori, cum ar fi solul compactat sau uscat, deficientele nutritionale, atacul diferitilor pradatori naturali, influenteaza puternic atacul nematozilor si severitatea infestarilor.
Metode de control si de combatere
Masuri preventive
- Una dintre cele mai importante masuri preventive este dezinfectia solului, care are rolul de a reduce rata de inoculare in sol a multor microorganisme fitopatogene, in special a anumitor nematode
- Rotatia culturii este o lucrare tehnologica esentiala, prin faptul ca anumite specii de plante legumicole sunt mai rezistente la atacul acestui daunator. De exemplu, cultura de tomate este cea mai sensibila la atacul acestui daunator.
- Utilizarea semintelor profesionale care prezinta rezistenta/toleranta la acest daunator
- Distrugerea buruienilor, deoarece in unele dintre ele este posibil sa se adaposteasca si sa se inmulteasca nematodele
- Mentinerea unor culturi sanatoase prin aplicarea unui plan de fertilizare bine conturat si prin irigarea constanta in aport zilnic. Specialistii nostri va pot ajuta la intocmirea unui plan de fertilizare in functie de cultura dumneavoastra si nevoile ei.
Masuri de combatere
O metoda de combatere este reprezentata de aplicarea unor pesticide special concepute: nematocidele, de exemplu Tervigo - un produs de combaterea a nematozilor cu actiune rapida si de durata.
Daca aveti intrebari cu privire la acest daunator, le puteti adresa in sectiunea de comentarii de mai jos.
Intra in comunitatea cultivatorilor de legume din Romania!
--
Informatiile oferite sunt recomandari generale, elaborate cu grija, pentru a contribui la dezvoltarea in conditii optime a culturilor. Cu toate acestea, circumstantele locale, conditiile de mediu, gradul de infectie, aplicarile necorespunzatoare ale produselor, greselile tehnologice, pot produce modificari asupra rezultatelor obtinute. Din aceste motive, Marcoser nu isi poate asuma raspunderea pentru eventualele efecte negative din cultura.