Boala petelor de bronz - TSWV

Boala petelor de bronz sau virusul TSWV, infecteaza peste 900 de specii de plante (legume, plante ornamentale si buruieni).

Acesta este raspandit exclusiv prin intermediul diferitelor specii de trips, transmis numai de adulti.

Insectele infectate isi pot mentine capacitatea de infectie toata viata, iar transmiterea virusului se face de la buruieni la plante si invers.

Simptome ale bolii

Simptomele infectarii cu TSWV la tomate si ardei sunt variate, in functie de organele afectate, momentul infectarii, de conditiile meteo, etc. 



Pe frunzele de tomate si ardei se poate observa un mozaic de diferite intensitati, mici pete clorotice, maronii si bine-cunoscutele inele concentrice maronii.


Petele cu nuante diferite de maro tind sa se concentreze si sa conflueze la baza frunzulitelor. In anumite conditii, pe frunze pot aparea zone cu nuante albastre-violete cauzate de producerea de antocianine.


Pe petiol si tulpina pot aparea leziuni necrotice alungite.

Zonele afectate devin clorotice si maronii cu timpul. Petele conflueaza pe masura ce boala evolueaza, devin necrotice si frunzulitele se ofilesc, dand numele virusului in engleza, tomato spotted wilt virus, virusul ofilirii patate a tomatelor.


In limba romana, denumirea bolii este data de manifestarea caracteristica pe fructele coapte ale tomatelor, cercuri concentrice de culoare bronzului stralucitor: boala petelor de bronz la tomate.


Dupa infectie, cresterea este puternic afectata, in cultura recunoscandu-se relativ usor plantele virusate prin diferenta de inaltime si stare de vegetatie fata de plantele sanatoase din jur.

Exista cazuri in care cresterea nu este stopata la nivelul intregii plante si se poate observa o usoara curbura apicala de la nivelul careia planta, aparent, isi continua cresterea. Cu toate acestea, plantele sunt in continuare clorotice.


Cand infectia se produce inainte de aparitia primului etaj, planta respectiva nu va mai produce fructe.

Daca infectia apare dupa formarea fructelor, acestea se pot deforma, raman de obicei mici, pot aparea pete de bronz, crapaturile devin necrotice si uscate, iar uneori pot aparea cercuri concentrice.

Fructele afectate se pot coace, insa cu pete, culoarea nu va fi intensa si in interior se vor observa zone maronite.


La castraveti virusul TSWV se manifesta prin ingalbenirea intregii plante de jos in sus iar frunzele clorotice infectate se recunosc prin faptul ca sunt foarte casante la strangere.

Daca plantele ar suferi de o boala vasculara sau de o cloroza obisnuita, frunzele galbene ar fi moi la strangere si nu casante ca in cazul plantelor virusate.

Mecanismele de infectare

Virusul petelor de bronz se raspandeste in doua etape: etapa primara de infectie si infectia secundara.

Etapa primara de infectie implica transmiterea virusului de catre populatiile de trips purtatoare de virus, prin hranirea cu plante gazda - odata cu hranirea are loc si infectarea respectivelor plante.

Etapa secundara de infectie este reprezentata de achizitionarea virusului de catre larve de stadiul I (mai rar stadiul II), prin hranirea cu plante infectate de catre tripsul adult purtator de virus in etapa primara de infectie.


Pentru a transmite virusul, tripsul trebuie mai intai sa il achizitioneze in faza de larva de stadiul I, imediat dupa eclozare si foarte rar in stadiul II de larva  - fiecare zi care trece scade exponential capacitatea de a contracta virusul datorita modificarilor morfologice ale larvei.

Larvele penetreaza celulele epidermale, injecteaza saliva bogata in enzime litice care provoaca liza celulelor tesutului foliar si apoi absorb continutul.
Pentru virus urmeaza o perioada de cel putin 4 zile de latenta, timp in care se multiplica.

Virusul este mentinut de catre trips in timpul metamorfozei, insa nu trece in organele reproducatoare, astfel ca urmasii nu vor fi purtatori de virus, ci doar adultii.

Ajuns adult, tripsul care a contractat virusul in faza de larva in stadiul I va fi purtator si se va putea transmite toata viata virusul.

Transmiterea virusului de la trips la planta se face strict prin inoculare in timpul hranirii - tripsul penetreaza cu organele de hranire epiderma foliara si inoculeaza saliva ce va produce liza celulelor, apoi absoarbe continutul lacerat.


Saliva tripsului este plina de incarcatura virala si, odata cu inocularea salivei in celulele tesutului foliar - retineti ca saliva este plina si de enzime litice care produc distrugerea celulelor - este transmis si virusul in planta.

Virusul este transmis plantei prin acest mecanism de la prima intepatura - cu alte cuvinte, doar cateva secunde dupa intepare sunt de ajuns pentru ca tripsul sa transmita agentul viral in planta.

Avand in vedere acest mecanism de hranirea a tripsului si transmitere a virusului - tripsul  mai intai inoculeaza saliva cu virus in planta si apoi extrage sucul celular pentru a se hrani - se poate trage concluzia foarte clara ca nici un tratament  si nici o substanta chimica sistemica sau de contact nu sunt eficiente pentru a impiedica virusarea plantelor, odata ce tripsul a apucat sa intepe frunza si sa inoculeza saliva.

Abia dupa absorbtia sucului celular, presupunand ca exista in frunza si un depozit de insecticid eficient si suficient pentru combaterea insectei, tripsul poate fi afectat in functie de cantitatea de insecticid ingerata, insa transmiterea virusului a avut deja loc.

Metode de prevenire a bolii petelor de bronz

Deoarece nu exista tratament pentru aceasta boala, se recomanda utilizarea cu strictete a masurilor profilactice preventive in cultura, precum:

• eliminarea plantelor infectate la primele simptome si arderea lor;
• distrugerea plantelor gazda (buruieni, atat din cultura, cat si din vecinatea acesteia);
• combaterea tripsului – vectorul principal de transmitere a TSWV:
• utilizarea capcanelor lipicioase albastre, pentru monitorizarea aparitiei si a densitatiii populatiei de tripsi;

• tratamente la acoperire, cu insecticide specifice, pentru combaterea tripsilor, incepand cu faza de rasad. Aplicarea produselor cu acelasi mod de actiune, 2-3 tratamente in bloc, la 4-7 zile distanta, in functie de temperatura. Nu se foloseste acelasi mod de actiune pentru doua generatii succesive (aproximativ 20-30 de zile pe generatie);
• se recomanda efectuarea tratamentelor cand tripsul este mai activ-dimineata devreme (temperatura 18-20 grade C);
• folosirea hibrizilor cu toleranta la boala petelor de bronz. In acest video  gasiti recomandari de hibrizi cu toleranta la virusul petelor de bronz.

Metode de combatere chimica

Pentru combaterea vectorilor (tripsilor) se vor efectua tratamente cu :

• Mospilan - combate toate stadiile de dezvoltare (ou-larva-adult), are efect rapid, afectand sistemul nervos al insectelor care paralizeaza si mor.  
• Vertimec - patrunde rapid in planta si formeaza un depozit activ de produs in mezofilul frunzelor, depozit ce asigura controlul daunatorilor pe o perioada lunga de timp. 
• Benevia - insecticid sistemic din clasa antralil diamide, pentru combaterea unui spectru larg de insecte defoliatoare si sugatoare. 
• Laser - este un insecticid biologic cu efect de soc, cu actiune princontact si ingestie, avand efect ovicid la unele specii.
• Mavrik  - insecticid piretroid de ultima generatie pentru combaterea daunatorilor. Actioneaza asupra organismelor tinta atat prin contact cat si prin ingestie, avand si efect rezidual de lunga durata si un efect de knock-down foarte evident. 
• Minecto Alpha - este un insecticid cu mod de actiune sistemic, conceput atat pentru aplicare foliara cat si pentru utilizarea prin instalatia de irigare prin irigare, avand un spectru larg de combatere intr-un numar mare de culturi horticole.
• Exalt - este un insecticid sub forma de suspensie concentrata, care actioneaza asupra insectelor daunatoare, prin contact si ingestie.

Intra in comunitatea cultivatorilor de legume din Romania!

--
Informatiile oferite sunt recomandari generale, elaborate cu grija, pentru a contribui la dezvoltarea in conditii optime a culturilor. Cu toate acestea, circumstantele locale, conditiile de mediu, gradul de infectie, aplicarile necorespunzatoare ale produselor, greselile tehnologice, pot produce modificari asupra rezultatelor obtinute. Din aceste motive, Marcoser nu isi poate asuma raspunderea pentru eventualele efecte negative din cultura.